Rexpublica nr. 1 (2023)
Peisaj de noapte
În marele oraș rămân
lumini aprinse toată noaptea
mistere colorate
adn-ul citadelei
uniformitatea întunericului
anostă
banală
inestetică
searbădă
putredă
doar petele de lumină animă ochiul
gândul
pulsul
sângele
în marele oraș
adn-ul este veritabil
cu această aporie
voi stinge lumina
se aprind altele
în blocuri, la case
una sus, două jos
una la stânga
una la dreapta
una mare una mică
se sting într-un timp și ele
se aprind altele
orașul este viu
când se sting ele
aprind eu.
Unde-i băiatul?
cu privirea flacără
împingea prezentul
neastâmpăratul a astâmpărat zilele
le-a pus hățuri să-l ducă departe
Îl găsesc într-un bloc de metropolă
își bea cafeaua dimineața
ia metroul
se îmbracă în halat alb
pune stetoscopul și
cu lumina blândă din privire intră la pacienți
bună dimineața!
cred că ghioceii au lăsat un clopot
în ochii lui.