Rexpublica nr. 1 (2023)
mormânt
din adâncime
privesc cum se îngustează
spectral
prelungul eternității
departe în stradă
câinii urlă în agonie
aproape
șipotul canalizării izbește liniștea
mai aproape
mă trezesc
privesc tavanul
alb
certitudinea sterilă
zări
privirea ta sfidează
întinde-ți toracele și brațele
de-a latul privirilor mele
umerii tăi drepți
statornicia
prezența ta verticală
fidelă înălțimilor
anunță prăbușiri dimineților
dimineață
gurile poartă amărăciunea nopții
sărută uscat
seara
gurile vorbesc
cu amărăciunea zilei
la avizier
numărul crescând sau scăzând
al întreținerii
statistica zilelor trăite
dă-mi mâna iubitule
privește
dincolo de acoperișurile de azbest
încep zările
în biserici
preoții aduc lumina învierii
becurile policandrelor
pâlpâie ironic
în spitale
copiii muribunzi cântă
„…viață dăruindu-le”
mamele lor
plâng odată cu icoanele
duminică cu soare hepatic
turle înălțate obraznic
înfipte în coasta lui dumnezeu
fac jertfă sângeroasă
ale tale dintru ale tale
în spatele bisericii
bocete înăbușite răsună sinistru
pe mese sunt înghesuite colive
văduvele își cumpără alinarea
ție îți aducem de toate și pentru toate
