Cardioloaga B.
Deși prerogativa principală este aceea de a fi, ne-am dezvoltat foarte bine pentru a avea și nu dăm semne că am încetini, ba din contră. A avea presupune o dezvoltare externă, pe orizontală, dominată de o foame interioară, care nu are legătură cu minciuna pe care ne-o spunem mereu: obiectul X îmi furnizează prin noutate o experiență inedită, care mă îmbogățește, prin urmare, trebuie să-l am. Privit din stratosferă, fenomenul se poate numi și consumerism, însă o generalizare nu ne va ajuta niciodată să înțelegem de ce? sau cui folosește un asemenea parcurs. Nu mi-am propus să intru în detalii psihologice sau ideologii însă…
DE CE E BINE SĂ TE MULȚUMEȘTI CU CE AI:
1. Există o satisfacție când obiectul X devine, după mai multă vreme de folosire, un instrument, când atinge un nivel crescut de personalizare sau amprenta personală îl „fasonează”. Vorbesc aici de obiecte și nu de oameni. Evident, există oameni care s-au folosit de oameni până i-au transformat în abile instrumente de influență sau obținere de mijloace. Suntem balcanici și avem o istorie bogată în acest sens. Dacă te roagă să te duci la magazin ca să-i cumperi un pachet de absorbante, nu ești un instrument, ești doar tont. Există niște limite, iar o doamnă adevărată își găsește timp să se ocupe singură de asemenea detalii intime.
2. Fără ispita noutății ești mai liber și te poți bucura în liniște de resursele pe care deja le ai, putând să le refolosești, să le dezvolți sau să le transformi. Cum ar fi un banal șirag care poate fi reutilizat în multiple combinații de-a lungul timpului, pentru că eleganța e o chestiune ce ține de prezență. Acum, dacă în ani și ani de relație nu a înțeles niște lucruri și vârsta se instalează cu fixisme, mai merge o reeducare superficială, similară, cumva, cu dresajul. Cu puțin efort funcționează. Mare grijă ce recompense administrați!
3. A economisi este un principiu salutar, atât timp cât nu se transformă în patologie. Există și alte lucruri pentru care merită să economisești și mereu am fost de părere că situații, cum ar fi ieșirile, vacanțele, evenimentele culturale, merită o investiție mai mult ca un obiect cu garanție de douăzeci și patru de luni (în cel mai bun caz). În aceeași măsură, un overburn afectiv nu merită. De multe ori, poveștile stau însăilate una pe lângă cealaltă, iar cârpeala nu este niciodată eficientă, mai ales că scârțâie și acasă și în lume.
DE CE E BINE SĂ NU TE MULȚUMEȘTI CU CE AI:
1. Ca și obiectele, oamenii expiră și, spre deosebire de primele, aceștia nu prezintă nicio garanție încă de la început. Pe vorbe nu poți ridica nimic. Cu faptele e mai greu (în a le recunoaște/ a le face). Oamenii stau pe lângă alți oameni din diferite motive și nu e cazul să îi judecăm prea mult, pentru că hărțile mentale sunt atât de diferite, iar budoarele pline de secrete mucede. Un exercițiu interesant ar fi să te întrebi cui porți gratitudine și cum o manifești, pentru ca, apoi să afli în lumina căror prietenii exiști cu adevărat. La fel ca și continentele, oamenii se depărtează unii de ceilalți, iar spațiul creat poate primi, oricând, alți oameni și alți oameni. Unde scrie că trebuie să murim alături de colegii de la creșă?
2. Nu e indicat să rămânem în urmă, deși cineva mai isteț, ar putea găsi o sumedenie de argumente practice, mai ales legate de prețul personal plătit (liniște, intimitate, sănătate). Acum, nu zic să migram cu toții în spațiul virtual (cu noua și vestita pereche de ochelari alături de noua și vestita pereche de căști), dar nici cu bonetele, pălăriile și hainele terne ale generției de dinaintea mea nu sunt de acord. Creierul poate fi motivat să se păstreze cu doze de nou. Deși la îndemână începe să fie un handicap, mă gândesc că nu strică să încercăm, pas cu pas noutățile tehnologice, măcar.
3. Tradițional la noi înseamnă caft în orice direcție, amante/amanți ținuți în șifoniere, cruci până în pământ și Doamne iartă-mă! de frica Iadului, abuz, răfuială pentru avere, indiscreție, interferență, prejudecăți, ambiție, aspirații nerealiste, fobii, intoleranță, orbul găinii, răsfăț, dependență, indolență, sărăcie, prostie, agresivitate, boală, îngâmfare, despresie, resemnare. Lumea se schimbă și nu te mai poți complace în asemenea baltă de ratare. Vezi ce mai e nou prin lume! Vezi ce merită schimbat! Și schimbă!