Redacția

Foto: Iulia Pană
În cadrul Taberei de creație literară „Ion Stratan”, Asociația pentru cultură urbană și modernitate în parteneriat cu Casa de Cultură „Ion Luca Caragiale” a Municipiului Ploiești și Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” a organizat un eveniment literar deosebit: prezentarea celui mai recent volum al scriitoarei Amelia Stănescu, „Singurătăți de împrumut”(Eikon, 2024). Evenimentul a fost prezentat de Călin Dengel, președintele Asociației, iar decriptarea poetică a fost oferită de conf. univ. dr. Marius Nica.
Originară din Constanța, Amelia Stănescu este membră a Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România din anul 2000. Cadru universitar și doctor în Filologie, și-a susținut teza Cioran și Occidentul sub coordonarea criticului literar prof. univ. dr. Cornel Ungureanu, la Universitatea de Vest din Timișoara. Din septembrie 2024, conduce Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” din Constanța.
De-a lungul timpului, a coordonat numeroase evenimente culturale: de la festivaluri de literatură, precum Primăvara Poeților, la proiecte interdisciplinare de muzică și literatură, precum FolkFest Remember Costinești, manifestare care s-a finalizat cu publicarea volumului-album FolkFest Remember Costinești – Nevoia de normalitate (Editura Zona Publishers, Iași, 2019). A organizat spectacole de poezie și muzică, dialoguri culturale, mese rotunde, lansări de carte și lecturi publice, contribuind activ la dinamizarea vieții literare dobrogene.
Este fondatoare și coordonatoare, alături de poeta Iulia Pană, a proiectului „Mecanici Poetice”, derulat sub egida Asociației Kulturale. A publicat poezie, cronici, interviuri, portrete literare și traduceri în cele mai importante reviste de literatură din țară, dar și peste hotare. Poemele și volumele sale au fost traduse în numeroase limbi: germană, italiană, franceză, spaniolă, bulgară, chineză, japoneză, maghiară și greacă, iar autoarea a participat la festivaluri și lecturi publice în România, Spania, Italia, Ungaria, Franța și Grecia.

Foto: Iulia Pană
Marius Nica este conferențiar doctor în științe filologice și critic literar, fiind preocupat de imagologie. Este autorul a numeroase studii și articole de specialitate. Opera sa de referință este Ocheanul balcanic. Privire asupra imaginarului literar in opera lui Mateiu I. Caragiale (2009). Și-a arătat preocuparea față de fenomenul cultural actual, fiind implicat în evenimente curente și în presa de profil. Este directorul Centrului Cultural „Ontos” din cadrul Universității Petrol-Gaze din Ploiești, unde profesează și unde a fondat „Atelierului de lectură”, o întâlnire periodică a pasionaților de literatură. De asemenea, conduce Filiala Ploiești a Asociației Creatorilor de Ficțiune.
Acesta spne despre poetă: Din spatele unui discurs poetic încărcat de (auto)ironie fină se conturează un spirit sensibil și profund, atent la subtilitățile și la micile bucurii ale existenței. Versurile Ameliei Stănescu expun definitiv ființa umană, dezbrăcată „de instincte, gesturi, nevoi”, doar pentru a înțelege că fericirea nu este neapărat în afara noastră și că Celălalt este uneori mai aproape decât credem.

Foto: Iulia Pană
Contrar titlului, Singurătăți de împrumut, volumul nu este o simplă explorare a izolării, ci o meditație profundă asupra spațiului interior în care gândurile se mișcă liber. Prefațată de criticul literar Christian Crăciun, cu note pe coperta a patra semnate de poetul Adrian Alui Gheorghe, cartea propune o serie de poeme ce funcționează ca însemnări dintr-un jurnal liric sau ca parabole care au o dinamică epică și beneficiază de rezolvări imprevizibile.
Amelia Stănescu mărturisește că volumul este o invitație în „camera de fabricat Poezia”, un spațiu securizant al eului liric, unde se „bârfește frumos” și se împărtășesc dureri benefice. Poemele vorbesc despre viață, despre visuri neîmplinite, despre nevoi și despre bucuria pierdută de a râde, toate filtrate printr-o sensibilitate poetică autentică. Amelia Stănescu reușește să transforme singurătatea într-un act de comuniune poetică, oferind cititorilor nu doar versuri, ci și o parte din sine.

Foto: Iulia Pană
