Hub independent de cultură urbană și literatură

PETRA WEST – POEME

Rexpublica nr. 3 (2023)

PETRA WEST

1.
apoi ai venit tu
ca o panteră multicoloră
sfîrtecînd aerul gri din
jur
întîi ai dat ușile la o
parte
din priviri și inima
noapte desfăcută în fîșii
Gosh man! ar începe și
nu s-ar lăsa
început
continuu
sunetul acela alb
Gospel maculat
sub coastele mele

2.
m-ai privit
și noaptea s-a întors pe
dos
atunci
ce bine mi-am zis
inimile noastre cu o mie
de brațe
trupurile noastre
împletite într-un nod
de ce să nu rămînă așa
vinul sticlos
coridorul strîmt
și camera ascunsă
în care ai intrat tu
să răscolești lumina

3.
pînă cînd începusem
să îți văd vocea
ridicîndu-se din poză
ca sufletul lui Sam, bro
în rotocoale îndelungi
unchained melody
sîntem
îngeri simetrici cum ai
zis
cu aripi albastre și
coasa pe umăr
pînă cînd
ca odinioară înapoi
noi
cu toate nimicurile
spuse deja
toate
care mai de care mai insane

4.
de la mine pînă la
capătul celălalt al lumii
un ecran umbre chinezești
o ploaie metronom
care măsoară bătaia
inimii – dorul
pămîntului stins
cum unduirea unui lan
în care gîndul stă la
pîndă