Rexpublica nr. 5 (2024)
Poeme fulger
Facem pace
iau sticla
o legăn ca pe un prunc
ssst
orice ai spune nu vindecă
tata doarme sub pământ
dumnezeul meu doare
tai versuri
să ajungă
la toți.
*
Fotografie fără bliț
zâmbetul
primul lucru pe care îl observ
alunecă din cadru
nu pun nimic în loc
cum rămâne cu noi?
*
Cât ai clipi
rostogolesc versurile spre tine
ca pe o portocală
în prag de Crăciun
cojile rămân pe covor
alături de jucăriile de pluș
cineva
cândva
va strânge sub pleoape
copilăria.
*
Doar naivii
strâng în brațe
și dau drumul
restul ia tot
și umblă cu desaga plină
n-a mai rămas nimic de vândut.
*
Remember
liftul nu oprește niciodată
între etaje
doar sărutul călătorește
ca o umbră
ne-am calificat
suntem pe pilot automat
*
Ianuarie. Sec.
Decizii. File de viață.
Chipul Larisei iese ca dintr-o icoană
nu mă rog
o sărut
lipsa ta devine tot mai greu de dus
versurile capătă consistență
un bagaj pe care îl plimb zilnic
gara e înțesată de poveri
cineva ridică din umeri
povestea nu-i aparține
ne privim
nu ne recunoaștem
câțiva porumbei culeg visele
din asfalt
poate și pe al meu.
*
Ascult Pink
străbat orașul deschis
de parcă pașii nu mai suportă
amânarea
tăcerea asta
despre care scriem toți
poezia se varsă ca o fiere
nu ascultă de nimeni
umblă cu inima în mână
o privesc
mă privesc
și pumnul meu face țăndări
iubirea.
*
Yiruma – râul lui curge
în casca din urechea dreaptă
la urechea ta stângă abia susură
povestea din care ne tragem
împărțim pe vapor iubirea
ca pe un grapefruit
malurile se despart
același trup
mai puțin suflet rămas.