Rexpublica nr. 2 (2023)
Fifthteen Years After
de fapt, mai puțin de atît și conjuncția
aceea care ar fi putut atinge eternitatea
s-a știrbit, nu s-a mai putut întîmpla –
15, 70, 45 nu s-au mai întîlnit, decît poate
pe un cîmp alb, iluzoriu, ca o masă de disecție
într-un restaurant clasificat cu multe stele,
deși nu băusem decît un pahar de extra dry,
poate de Rhin, sau poate de la Treviso, dar
în pahare nepotrivite – și poate aici este sursa
incompatibilității, care produce fisuri, un fel
de lacune, de găuri negre, în istoria veșniciei…
după 15 ani, după 20, toate suferințele se topesc
în retortele memoriei, sau devin nostime, dar
asta numai dacă mai sînt acei ani în cont,
dacă nu ești deja în pragul falimentului…
și da, există un nume pentru această țară,
este țara singurătății, dar e numai o vamă,
un intermundiu, un ținut de tranziție.
Azi, aici și acum, vreme însorită, caldă,
se amestecă timpurile, parcă e aprilie,
aud cum cade capacul peste povestea
ce se anunțase fără sfîrșit…
1 Ianuarie 2023, în Iași
Răspândește asta:
Va veni o zi…
…în care voi adormi
altfel de se-ntîmplă zi după zi
și în parfum de grozamă,
de lămîiță și de iasomie,
loc nu va fi pentru insomnia
după exilul de zi cu zi
iată, timpul se va sfîrși –
ce-i de făcut numai tu vei ști…
5 Ianuarie 2023, în Iași