Elena Claudia Mihai
Mass-media are pretutindeni în lume o importanţă deosebită, constituindu-se astăzi într-o forţă imensă, care nu numai că informează, dar şi modelează atitudini şi comportamente. Mass-media ne afectează profund, deoarece el constituie un mediu omniprezent și constant, care ne însoțește pe tot parcursul vieții. Presa creează o nouă realitate, ficțională, care se suprapune peste cea obiectivă şi peste cea socială. Mass-media îi influenţează semnificativ pe oameni în felul de a înţelege viaţa, lumea şi propria lor existenţă. Rolul ei social este deosebit de important.
Analiza elementelor care compun acest mare angrenaj social: jurnalistul, produsele muncii lui, publicul, efectele psihosociale ale presei – a fost realizată într-o foarte mică măsură în România și, de obicei, dintr-o perspectivă unidirecțională. Acest lucru poate fi datorat unor motive istorice, jurnalismul în România constituindu-se ca profesie aparte relativ târziu, iar jurnalistul român delimitându-se de alte profesii și definindu-se ca specialist abia în ultimii treizeci și ceva de ani, după revoluția din 1989.
Interesul personal față de această amplă temă de cercetare se datorează în principal pasiunii pentru jurnalism, pasiune apărută încă din copilărie, numeroșilor ani de colaborare la diverse instituții mass-media și perioadei în care am lucrat în cadrul câtorva organizații de presă. În calitate de jurnalist și de psiholog, am reușit să observ și să analizez numeroase aspecte controversate ale acestei profesii, să le experimentez „pe propria piele”, să remarc multiplele fațete și implicații, atât „din culise”, cât și „de pe scenă” sau „din sală”. Aceste observații au reprezentat răspunsuri pentru anumite întrebări, dar au creat multe alte dileme.
„Eroii moderni ai mass-mediei din România. Efectele conținuturilor violente asupra publicului”, Editura Universitară (2024) diagnostichează impactul pe care produsele mass-media din România îl au asupra populației. Am pus accent pe investigarea a două aspecte problematice: violența din conținuturile mass-media și modelele oferite de presă – din studiul cărora am alcătuit și o tipologie a „eroilor” moderni ai presei din țara noastră.
Abordarea acestei tematici complexe a fost realizată dintr-o perspectivă dublă: a publicului – subiectivă și a produselor muncii jurnalistului – obiectivă. Am cercetat, de asemenea, trăsăturile de personalitate ale ambilor poli ai comunicării mass-media: emițătorul (jurnalistul) și receptorul (publicul), ceea ce reprezintă o abordare nouă, deoarece studiile anterioare s-au axat doar pe anumite elemente ale acestui mare angrenaj social, nefăcând legături mai ample. Având în vedere complexitatea deosebită a domeniului, consider că o perspectivă unidimensională poate pierde numeroase elemente importante, rezultate tocmai din legăturile anumitor elemente și din modul în care imaginea unuia dintre polii comunicării se reflectă în psihicul celuilalt.
Lucrarea reunește o serie de cercetări, având populații diferite: consumatori de presă și conținuturi mass-media. Ea este structurată într-o parte teoretică, menită să prezinte și să clarifice aspectele mai importante pe care se axează cercetările și o parte practică, constând în două cercetări conexate.
Ce rol are jurnalistul român la nivel social? Cum, ce și de ce creează conținut? Cum este receptat mesajul lui de public și de societatea în ansamblu? Ce imagine are publicul despre el? Prin ce se caracterizează acest amplu și deosebit de complex mediu informațional, omniprezent, și care este specificul lui în țara noastră? Care sunt efectele „respirației” în acest mediu?
Prima parte a cărții se axează pe studiile unor cercetători precum: George Gerbner, Sonia Livingstone, Bolla și Cardini și investighează efectele consumului de mass-media asupra publicului.
Conform lui George Gerbner, o persoană care se încadrează în mediile statistice, până la vârsta de douăzeci de ani a fost expusă la aproape cincisprezece mii de ore de televiziune. La acestea se adaugă zece mii de ore pentru fiecare deceniu trăit după această vârsta. Singurele activităţi care consumă mai mult din timpul oamenilor în afara privitului la televizor sunt munca şi somnul. Gerbner propune modelul cultivării (1960-2000), conform căruia realitatea mediatizată poate influenţa convingerile şi comportamentul indivizilor.
George Gerbner a comparat atitudinile şi convingerile privitorilor înveteraţi – heavy viewers (cei care privesc la TV mai mult de patru ore pe zi) şi pe ale celor care privesc mai puţin de două ore pe zi – light viewers. El a constatat că oamenii din prima categorie sunt mai suspicioşi, mai anxioşi, tind să supraestimeze prevalenţa violenţei şi a riscului în societate, au atitudini frustrate din punct de vedere rasial, sunt convinşi că majoritatea oamenilor sunt egoişti, supraestimează numărul celor angajaţi ca medici, avocaţi şi atleţi. Ei percep femeile ca având capacităţi şi interese mai limitate decât bărbaţii, au păreri negative despre clasa politică în ansamblul ei. De asemenea, el susține că presa stimulează agresivitatea în rândul persoanelor impresionabile, impunând modelul puterii şi al riscului şi rolurile de victimă şi agresor, „cultivând” frica, anxietatea, ostilitatea, toleranţa faţă de nedreptate şi violenţă.
Impactul psihosocial al conținuturilor mass-media din România asupra consumatorilor de presă a fost analizat pornind de la întrebarea: mass-media – aliat sau amenințare publică? Am prezentat atât efectele negative ale consumului excesiv de presă: desensibilizarea față de violență, agresivitatea, un crescut simţ al pericolului şi suspiciunea, cât și cele pozitive, precum: catharsis, programele prosociale, cinematerapia, programele educative. Am subliniat, de asemenea, rolul activ al audienței în selectarea și interpretarea conținuturilor presei, în funcție de propriile experiențe și de fondul socio-cultural (Livingstone, 1996), precum și informații referitoare la dezinformarea şi manipularea prin mass-media – diverse tehnici de manipulare, dar și modalități prin care putem lupta împotriva lor.
În cartea sugestiv intitulată „Carne la conservă”, Bolla și Cardini (2000, p. 9) analizează critic diverse modele, valori şi mituri promovate de presă: „Corpul uman real, concret devine instrument, dispozitiv, aparat mediatizat. Odată anulate graniţele dintre fizic şi pixel, dintre ţesutul organic şi elementul electronic, corpul biologic se afundă în fluxul comunicativ, se transformă într-un hibrid al vizualului. Mediul televizual invadează zonele cele mai secrete ale organismului, viscerele şi sângele, canalele şi celulele, dar şi partea privată şi emoţiile cele mai intime, şi le extroflectează pe ecran, exacerbând vizibilitatea corporală. Videodromul este metafora unei televiziuni care face corpul bucăţi, îl centrifughează şi îl recompune pe ecran. Un corp tocat, rupt, ros în maşina televizivă. Şi apoi strâns, acumulat, incorporat, recompus şi aşezat ca o carne la conservă pe rafturile telesupermarketului.”
De asemenea, ei afirmă că: „Sunt carne la conservă noii idoli ai vizualului, fabricaţi cu trăsăturile de model şi de sportiv şi amalgamaţi în star-systemul televiziv, care, cu corporalitatea lor pătrunzătoare, infectează organismele politicii şi sacrului, predând look-ul succesului, ipohondriei şi glamour-ului.” (Bolla și Cardini, 2000, p. 9).
Studiile volumului de față sunt conexate cadrului cultural românesc și mediului social din țara noastră și se referă la: evaluarea impactului psihosocial al mass-mediei românești asupra publicului – cu accent pe studiul violenței în produsele cele mai accesate ale presei din țara noastră, dar și la modelele promovate în materialele jurnalistice din România. Am utilizat, pentru documentare, date din cartea lui Daniel David, „Psihologia poporului român: profilul psihologic al românilor într-o monografie cognitiv-experimentală” (2015).
În vederea identificării modelelor propuse de presa din România și efectelor generate de acestea, am analizat caracteristicile „eroilor moderni” din emisiunile și publicaţiile cele mai accesate din România. Cine sunt acești eroi? Care sunt acţiunile, valorile, scopurile lor? Care sunt consecinţele și rezultatele acţiunilor lor?
„Eroii moderni ai mass-mediei din România. Efectele conținuturilor violente asupra publicului” subliniază o problemă foarte actuală, care va rămâne deschisă: educația pentru mass-media.
Într-o lume în continuă schimbare, mass-media joacă un rol crucial în modelarea percepțiilor și a comportamentelor noastre. Volumul „Eroii moderni ai mass-mediei din România” ne oferă o privire profundă în culisele acestei industrii.
Foto din arhiva personală.
Vă invit să aflați mai multe detalii despre portretul acestor „eroi” lecturând cartea. Pentru comenzi și alte informații puteți scrie la: claudia.mihai29@yahoo.com