Hub independent de cultură urbană și literatură

CRISTIAN CIULICĂ – POEME

Rexpublica nr. 2 (2023)

*
mi-a spus odată că pietrele de mormânt ale orfanilor sunt
sparte în două − cu dalta și ciocanul
ale gemenilor sunt lipite cu o pastă de ciment
dar noaptea, Gheorghe iese din bordei și le schimbă
desparte pietre lipite și unește pietre cu Cerul și Pământul
și leagă sfori între ele.

intră foarfecele vicarului dimineața să taie legăturile din ajun
dar pentru că viața nu e corectă, vicarul e dator la Gheorghe
și își vrea datoria acum
și vrea să știe ce caută lângă pietre lui
n-au cum să fie toate ale tale
dar banii, banii erau ai mei și era și fata mea
o să spun în tot satul
Gheorghe a scos cuțitul
Gheorghe lasă cuțitul
doar dacă îmi zici cum se omoară vițeii
se sufocă, jur, se sufocă singuri, își țin respirația
jur, ai mei așa fac.

Gheorghe nu l-a crezut și i-a tăiat nasul
Dar n-a scos nicio vorbă în sat
pentru că știa că pe jumătate vicarul spusese adevărul.