Rexpublica nr. 5 (2024)
scrisoare către o roboată sură
din praful cafelei
ai născocit o stea cu fălci
un multivers țintuit
dear god
te-ai făcut mașină în ultima
vreme dispărem tunul câte
unul rătăciți în penele norilor
în capela răstignită un june tatuat
mă întreabă
dacă țin jurnal
știți pentru mental health
dear god mai ai baterie sau
băgăm aripa în priză
în pauza de țigară a îngerilor
mocasini pentru irochezi aromiți
poate că sirenele sunt
viori ce jelesc în ritmuri de tango
nu cuțite înfipte lent totul
depinde de unghiul din care vezi
otrava sau lipsa ei
pelerinajul începe în cuptor
și se termină
seara
teama de cerșetori plângând
după ciuperca venită din cer
gândurile nu mai sunt chiar
ale noastre
înfășurat într-un iz dulceag
poemul învie din cenușa lui oppenheimer
în mocasini noi triburi în transă
trending on social media
nu mai vreau letting go egoist
ceaiul se prelinge pe gâtul
unei lumi mai brune
semne pe apă
în zile cu nori calzi vâslesc
prin semne pe apă
un vers
luminat de bombele din apropiere
alt vers
detonat sună fals deșteptarea
sau un cutremur serbat pe șest
cocarde la piept
din norii plecați picură cristale
gratis
s-a întors timpul
și am luat iar trenul spre
nicăieri susurau cadențat
roți pe aleea de diamant
din antwerp how I miss you
și alte hit-uri ascultate de glezne
o lume fără de tine cu bocancii
în zloată pe văi laterale după
lăsarea berii dansam în costum
de piele mulat mănuși negre
chemau noaptea trăgeai fermoarul
pe pervaz era aliniată
zacusca nimfele clipoceau
electric doar o crimă te putea
alunga nu vezi că au înflorit
tunele sub paturi de țânci și ei
alungați de crime sucește iar
timpul și (mereu)
cadențat mitraliere
pe bani mulți
plouă