Rexpublica nr. 3 (2023)
poesia
Vezi tu…!?
Aș putea să-ți spun
că mi-am dat inima pe silențios
sau creierul pe vibrații
să sune frumos
mesageria acestei relații
însă eu nu scriu ce vor alții să audă
și nu îmi caut un număr de telefon
care să se termine în X și zero
Vezi tu…!?
Trăim într-o perioadă în care
orice porcușor de cerneală pe o pânză
nu mai e o mâzgălitură
ci o capodoperă
într-o pinacotecă plină cu animale sacrificate
citim poeme meșteșugite la imprimerie
lipsite de emoții
de lucruri cu adevărat trăite
Citim poeme doar pentru a fi citite.
Sunt două lucruri diferite
Vezi tu…!?
De ce să te scot din minți
cu o dulcegărie
când stau cu receptorul telefonului
între dinți
și mă operez singură de singurătate?
Eu nu scriu pentru alții
Sunt prea egoistă
Scriu pentru simplu motiv
Că numai tu vei citi
*
Stau la terasă și beau bere c-un pescăruș.
Sirenele fac plajă pe blocuri.
Un cățeluș
duce în brațe o doamnă pe tocuri.
Citesc pe facebook ultimele știri false.
Citesc fețele oamenilor cu o infinitate de fețe.
Citesc să nu uit să citesc.
Pe o piramidă din scoici un copil face vârf
o ureche.
Crabii aleargă pe plajă.
Își balansează cleștii ca niște inverși.
Vor să slăbească pentru festival.
Care festival? mă întreb
Știi tu! De belit pula la cal!
Nu! Nu! Ăla era concurs!
Ce concurs???
De belit pula la urs!
*
„Feminismul s-a născut la pat”
spunea marele Luțian Bleaga.
Și avea dreptate.
Câte pițpoete nu scriu astăzi
despre drepturile femeii hăituite din pătuțul cald
în timp ce un ghiujalete tinerel cu mădularul prins în atele
o servește cu înghețată de la sehaș
și cornulețe umplute
cu răvașe publicate în reviste gastrito-literare.
Și cum scrie ea
așa îi curge pe obrăjior o picătură de cerneală
iar el ca un macio de redacție exclamă
Vrei o sugativă draga mea!
Iar ea hotărâtă bagă…
Sunt femi dragule. Ce plm!?
Pot să-mi iau și singu
*
Tot ceea ce trebuie să faci
în ultimul război mondial
este să-ți sugi arma
până explodează pacea din inamic
*
Așa e fb!
Un rahat lipsit de miros primește 300 de aprecieri.
Un rahat care pute de-ți întoarce nasul
doar două aprecieri.
Concluzia!
Oamenii apreciază rahatul
cât timp nu pute mai tare decât rahatul lor…
*
Între sex și artă există două deosebiri…
Sexul se limitează la pulă.
Arta se limitează la pizdă.
Restul sunt rătăciri!
*
Trec printr-o perioadă nasoală…
Am publicat zece cărți de învârtit într-o oală
o bucată de carne banală
din care bobinează la școală
proful de sex și profa de menopauză
când sunt în pauză
el dezbrăcat la chiuvetă
ea îmbrăcată în cadă
se privesc dintr-o singură cauză
gastronomic-ușoară
prin lunetă
virginii cântă în cor la cometă
iar directorul școlii dansează la bară.
Trec printr-o perioadă nasoală
am examen la mate
dar eu calculez
colega de bancă cum își răsucește
picioarele ca pe o boală
iar mintea mi-e goală
Fițuica răcnește!
O fi bipolară…
(Școala altfel)
*
Am făcut un calcul și mi-a ieșit
rezultatul
că este mai ieftin să îți cumperi Theodoros
decât hârtie igienică
Atât doar că trebuie să freci
dar dacă stai la casă și ai latrina în fundul curții
îți încălzești mâinile pe timp de iarnă
iar vara alungi muștele.
Ajunge pentru un an
și din supracopertă îți faci evantai
dacă prea multă copro- cultură
chiar ai…
*
M-am dus și am futut o curvă în Iad.
Și ce dacă!?
Am folosit săpunul să spăl cerul.
Și ce dacă!?
Am fumat o țigară cu un înger în timp ce
îmi lingea sânii
Și ce dacă!?
Am fost în Rai să mă fută o curvă
deprimată
Am fost în cer să îmi spăl cu săpun
toate bolile de la curvă să-mi treacă
Am furat o țigară cu câinii din gară
în timp ce viața mea pleacă
Și ce dacă!?
Mâine o iau de la capăt
și iar mă nasc
și mor
și fut
și spăl
și fumez
iar Dumnezeu în fața mea se dezbracă.
Și ce dacă!?
(Și ce…)
*
Într-o zi mi-am băgat atât de adânc pula
încât atunci când am scos-o
s-a făcut pizda de noapte…
(Pornăciuni dialectice)
*
Nu există poezie românească.
Nu mai există poezie românească.
Există parastasul poeziei românești.
Ce naiba e poezia românească
o să îmi spuneți?
Iar eu vă răspund ca un fraier ce sunt.
Nimic!
Poezia românească e o doamnă cu mâna
întinsă mereu să fie sărutată
de un bețiv cu sarmaua în buzunar
părăsită
e un domn cu șosetele rupte
dar cu magiunul afumatîntre dinți
e un copil ce aleargă după o minge umplută
de pietre în care lovește cu putere piciorul.
O țeapă!
Senzația poeziei actuale este o țeapă!
Noi nu postim scrisul.
Nu căutăm prin scris o căldură sufletească
care să țină până dimineața.
Noi nu avem teracota vorbelor ci o sobă de tablă
la care să te încălzești temporar.
Pentru mine poezia zilelor noastre e ca un cal
mâncat de un mesteacăn solitar.
E o…
*
Trec printr-o perioadă grea.
Am o limbă între picioare
care mă face să cad ca un bolovan
deși
plutesc ca o parașută.
(Aerul și fraierul)